Cele trei mari momente când telefonul „mobil” a devenit „inteligent” și ne-a schimbat viața

de: Răzvan Băltărețu
27 06. 2018
Răzvan Băltărețu/PLAYTECH

„Deșteptofon” a fost, o vreme, un cuvânt bun să descrii un telefon modern. Din fericire, cuvântul n-a trecut, dar ne-am ales cu cel mai puternic dispozitiv pe care să îl avem cu noi mereu. Iar acestea sunt momentele care îl definesc.

[related]

Într-o plajă de preț între 100 și peste 1.000 de dolari, telefonul modern este, în esență, la fel. Poți instala pe el aplicații, te poti conecta la internet și să ții legătura cu toți oamenii importanți, dar este și un asistent pentru tine. Ține undeva în măruntaiele de siliciu și circuite notițe, poze, videouri și diverse informații care te interesează.

Adopția telefonului inteligent în România este incredibilă, așa cum a fost cea a internetului de mare viteză. Totodată, sunt oameni, la noi și în lume, care descoperă tehnologia și, în special, internetul prin intermediul acestui dispozitiv. Computerul a devenit un instrument greoi, dedicat unor sarcini specifice. Și asta e încântător, pentru că astfel fiecare utilizator poate descoperi mai ușor lumea și tot ce-i nou.

Articolul acesta a început cu o discuție: „ce a dus la telefonul actual?”, apoi ne-am gândit că ar fi prea multe detalii „tehnice” care nu reprezintă, neapărat, evoluția lui. Am ajuns însă la o dezbatere despre acele lucruri care definesc un telefon inteligent. Le-am notat și aici vor fi explicate, ca să știi cum a ajuns ceea ce e în prezent.

Fără internet, orice smartphone ar fi doar un telefon fără taste

Conectivitatea 4G a devenit o necesitate.

Primele telefoane mobile aveau taste, erau grele și se conectau la rețelele telecom prin ceea ce acum numim 2G. Era o conexiune simplă pe baza căreia puteau fi realizate apeluri vocale sau trimise mesaje de tip SMS. Câțiva ani a fost numai bine, că universul mobil abia începea să se dezvolte. A venit însă adevărata revoluție de care avea nevoie această invenție: conectivitatea 3G.

Aceastea a fost promovată, în primă fază, pentru videoconferințe. Doar că apelurile 3G erau costisitoare și nu foarte mulți oameni erau obișnuiți să vorbească „la cameră”. A fost însă infrastructura de care era nevoie pentru o conexiune mai bună la internet, într-o vreme în care internetul în sine abia se dezvolta. În România, 3G a fost un standard definitoriu aproape 10 ani. Apoi, lumea a mers încă un pas înainte cu 4G.

Dacă 2G era despre a face telefonia mai „mobilă” și 3G despre a pregăti internetul mobil, 4G a fost doar despre internet. Internet de mare viteză, cu streaming video, cu descărcări rapide de aplicații și cu navigat online ca pe un computer. Același internet, în diversele lui stadii, a sporit și comunicarea. Acum e o garanție că poți discuta cu cineva prin cel puțin trei aplicații și poți trimite rapid poze sau clipuri video care să-i ajute pe ceilalți să descopere împreună cu tine un anumit moment.

Peste toate aceste standarde tronează lumea WiFi. E conexiunea aceea cu care ne-am obișnuit destul de mult. Ne oferă, în cele mai multe cazuri, mai multă viteză decât 4G. Ne oferă, totodată, o navigare fără griji. N-are granițe, funcționează pe același principii în fiecare țară și poate intermedia, pe aceeași rețea, „comunicarea” între mai multe dispozitive. În fapt, această conexiune prin WiFi ne-a ajutat să discutăm în prezent de case inteligente, cu echipamente pe care le putem controla cu vocea sau prin telefon. Din nou, da, telefonul este în centrul vieții noastre digitale.

Fără aplicații, un telefon ar fi ca un computer din anii ‘90

Opțiuni de acțiuni rapide pentru cameră.

Primul meu telefon a fost unul simplu, fără aplicații, dar cu ecran cât de cât color, fără muzică, dar și fără posibilitatea de-a reda clipuri. Sigur, nici nu e vorba de internet sau altceva pe așa ceva. Ecranul era, de asemenea, meschin de mic. De aceea a fost o revelație când am trecut la următorul model: suporta niște aplicații rudimentare, realizate în Java, pe care trebuia să le încarc pas cu pas din PC. Asta când funcționau. Și avea cameră foto.

Acestea sunt cele două elemente care au definit aplicațiile până când au apărut magazinele care să le centralizeze: instalare greoaie și securitate aproape inexistentă.

Google Assistant cu opțiuni pentru utilizator.

În prezent, vorbim de App Store pentru iPhone și de Play Store pentru Android. Acestea sunt populate cu milioane de programe și jocuri care extind cu mult funcționalitatea unui telefon. Sunt fotografi care apelează la aplicații care le ușurează fluxul de muncă. Sunt scriitori care folosesc programe speciale, descărcate din magazin, ca să-și expună ideile în texte care ne fac să râdem sau să plângem. Asemenea, sunt diverși oameni care trebuie să ia diverse decizii și să ajungă la diverse întâlniri, iar în fiecare caz apelează la suite impresionante de aplicații care să îi ajute.

Dincolo de aceștia, suntem noi toți care ținem legătura cu familii și prieteni prin aplicații dedicate. Niciodată granițele n-au fost mai nesemnificative ca atunci când poți intra într-o conferință video și să discuți cu oameni din cealaltă parte a globului. Tocmai această flexibilitate a dus și la curentul „nomazilor digitali” sau celor care lucrează de la distanță. Altfel spus, internetul combinat cu aplicațiile au redus dimensiunile Pământului și au contribuit la un alt mod de-a munci și trăi.

Sfântul Graal al tehnologiei: să știe dinainte ce vrem de la ea

Opțiuni rapide pentru Google Assistant.

Așa am ajuns și la al treilea mare moment care ne va schimba viața, chiar dacă acum nu pare așa. E vorba de introducerea asistenților digitali în telefoane. Încă din anii ‘90 au fost experimente cu astfel de programe, doar că atunci nici dispozitivele nu erau pregătite, nici internetul, cu atât mai puțin oamenii. A trebuit un moment potrivit și acesta a sosit în ultimii cinci ani.

În prezent, vorbim de Siri pe iOS, de Google Assistant pe telefoane cu Android și pe boxe inteligente, dar și de Cortana pe Windows 10 și Alexa pe boxele Amazon și în alte dispozitive. Acestea nu sunt toate companiile care încearcă să dezvolte un astfel de software pentru telefoanele noastre, sunt doar cele mai cunoscute și cele cu care vei avea ocazia să interacționezi.

[related]

În esență, un asistent digital, în prezent, presupune că-i dai comenzi vocale și el execută, livrează informații sau realizează niște sarcini. Ține însă cont că lumea aceasta e în plină dezvoltare și, în câțiva ani, asistentul digital din telefon va fi capabil să realizeze singur diverse sarcini. De exemplu, poate să sorteze printre miile de poze din telefon ca să ți le livreze pe cele de care ai nevoie la un moment dat. Poate da remindere sau poate seta întâlniri pe baza mailurilor.

Ca să vizualizezi tot ceea ce va putea asistentul digital să facă gândește-te doar la următorul scenariu. Tu ai un teanc de hârtii pe care trebuie să le stochezi în câteva cutii. Pas cu pas, te uiți pe ele și le pui unde trebuie. În esență, asta face și asistentul. Scanează zeci și zeci, mii și mii de date, apoi îndeplinește niște cerințe.

[readmore]

Telefonul va deveni și mai inteligent. Până când vom trăi în acel prenzent, așa am trecut de la un telefon mobil la smartphone. Într-un pachet nu mai mare decât un toc de ochelari, internetul și fotografia sunt la îndemână, iar comunicarea și informarea sunt extrem de facile. Dacă nici aceasta nu e „magie”, atunci nu știu ce mai e.

Acest articol face parte din secțiunea Tehnologia, de la prețul corect la beneficii, realizată cu sprijinul Motorola România.